Satul Hadareni este situat in culoarul Ariesului din zona cursului sau inferior, facand parte din punct de vedere fizico-geografic din Campia Transilvaniei. 
     Fiind asezat in partea de vest a judetului Mures la granita cu judetul Cluj,in apropiere de malul stang al raului Aries , de straja avand Dealul cu Brau. 

      In perioada interbelica a facut parte din judetul Turda, plasa Ludus care cuprindea 22 sate. 
     Judetul Turda a fost o unitate administrativ teritoriala din Regatul Romaniei.Resedinta judetului era orasulTurda. Intinderea administrativa a judetului Turda a fost identica cu cea a fostului comitat Turda-Aries, care a existat intre anii 1876-1925. 

     Judetul se afla in centrul Romaniei Mari, in Transilvania, iar actualmente teritoriul lui este impartit intre judetele : Cluj, Alba si Mures.Se invecina la nord cu judetul Cluj, la vest cu judetele Bihor si Arad, la sud cu judetele Hunedoara si Alba iar la est cu judetele Tarnava-Mica si Mures.
     Judetul Turda , infiintat la 24 iunie 1925, a fost o unitate administrativa succesoare a comitatului Turda –Aries(1876-1925).Judetul a fost desfiintat odata cu reforma administrativa din 6 septembrie 1950. .(wikipedia) 

     Judetul a fost impartit in 6 plasi. Hadaraul a fost una din cele 138 comune rurale ce a facut parte din plasa Ludus. 
     Hadareniul este si un nod de comunicatie , strabatut de drumul european 60.Drumuri de interes local care fac legatura cu terenurile agicole: drumul „ratului” ce face legatura cu cele mai fertile pamanturi din sat si cu gara Gligoresti, drumul “hodaii”, drumul “subcoasta”- la poalele Dealului cu Brau care facea legatura cu Ghiris (astazi Campia-Turzii), drumul “bolboanei”, trei drumuri leaga terenurile agricole de dupa deal cu satul. 

     Legatura pe cale ferata a satului este asigurata prin halta Chetani si gara Gligoresti. 
     Vatra satului s-a dezvoltat pe terasele raului Aries, zona joasa ce a fost supusa inainte de 1970 inundatiilor provocate de raul Aries si a noroaielor venite de pe deal.

RELIEFUL cuprinde lunca Aresului si zona deluroasa “Dealul cu Brau”.
Aceasta asezare fiind intr-zona depresionara, face ca aici clima sa fie influentata de circulatia locala a aerului, caracteristic fiind aparitia fenomenului de fohn, adica de coborare spre depresiune a maselor de aer. Acest fenomen climateric determina o temperatura mai ridicata decat in regiunile inconjuratoare si totodata precipitatiile sunt mai reduse.Precipitatiile cresc din E valea Muresului unde ajung la 500 mm catre V unde in muntii Apuseni ajung la 900mm.In aceiasi directie scade si temperatura.Ninsorile isi fac aparitia la sfarsitul lunii noiembrie si tin pana in prima jumate a lunii martie. Bruma cade in a doua jumate a lunii septembrie iar primavara se prelungeste pana la sfarsitul lunii mai, adesori florile pomilor fructiferi sunt supuse inghetului. In sezonul rece localitatea este supusa fenomenului de ceata pana spre mijocul zilei, reprezinta si o cauza a multor accidente rutiere.Clima se incadreaza in clima continental moderata.  

HIDROGRAFIE  Reteua hidrografica cuprinde raul Aries (în latina Aureus, maghiara Aranyos, de la arany „aur”; cele mai vechi atestări latina Crisola (din elină) şi latina Auratus) este un rau in Transilvania, vestulRomaniei. Izvorăşte dinMuntii Bihorului, care fac parte din Muntii Apuseni.
     Are o lungime de apoximativ 164 km. Se varsă în Mures în aval de Ludus(satul Gura Ariesului jud. Alba). Curge prin judeţeleAlba , judetul Cluj si o singura localitate din judetul Mures –Hadareni(wikipedia). Cursul Ariesului s-a schimat dea lungul anilor, locanicii vazandu-si pamanturi si locuinte ingitite de ape. 
     Solurile predominante sunt cele cernoziomice. In locurile cu umiditate mare avem soluri coluviale.La “hodaie”, “sub curte” pamantul este pietros.Cele mai fertile pamanturi sunt: “ratul”,”in gradina curtii”, “bolboana”,”la Deceanu”, “drumul tarii”.Fertilitatea naturala a solului de aici deosebit de prielnica culturilor intensive de :grau, porumb, sfecla de zahar si canepa. Braul dealului este format din „tuf vulcanic”. La est si sud de Turda, buglovianul a putut fi urmarit datorita tufului de Ghiris si tufului de Hadareni, care apar pe structurile Mahaceni-Ormenis, Turda-Ocna Mures, Copand si Viisoara Hadareni.
     In aceste zone, buglovianul este in general marnos. Sub tuful de Hadareni, intre Viisoara si Campia Turzii se intercaleaza doua nivele de tufuri cu grosimi de 8 si 4m. Continutul micropaleontologic al marnelor dintre aceste tufuri indica prezenta buglovianului.Spre sud, buglovianul apare la suprafata de-a lungul anticlinalelor Ocnisoara si Blaj-Cenade-Rusi-Ghirisa de Sus, unde a putut fi de asemenea urmarit si analizat tuful de Ghiris, caracterizat prin marne cu Ervilia sp. si Syndesmia sp., si sub acesta, la cca.100m stratigrafic, tuful de Hadareni. In aceste zone, buglovianul este reprezentat prin marne cu nisipuri si gresii. (referate) 

VEGETATIE   Zona padurilor lipseste de multa vreme datorita defrisarilor.In lunca Ariesului apar zvoaie formate din arini, salcii.Dupa deal intalnim o vegetatie ierboasa spontana:
paius, iarba campului,tremurici,dragaica, coada soricelui,pirul gros,rogoz,trifoi corcit,marul lupului …La “Bolboana” intalnim: trestie, coada calului, papura. Vegetatie ierboasa prezinta din loc in loc : rugi de mure, macies, porumbar, paducel … Dealul cu Brau a fost impadurit cu conifere.
 

FAUNA este adaptata vegetatiei si climei din zona. Animalele de vanatoare intalnite in hotarul Hadareniului sunt:caprioara, cerbul lopatar, mistretul, iepurele, vulpea si lupii.Animalele rozatoare care traiesc pe aceste meleaguri: harciogul, soarecele de camp, carnivore-dihorul, nevastuica -si insectivore- ariciul, cartita-. Insectele caracteristice locului sunt:mustele, carabusul de mal, greierii, lacustele,tantarii, fluturi, cosasul.Animale taratoare soparla si arareori prin rape si padure intalnim serpi.Pasari comune sunt: vrabia, cioara neagra, cioara de semanaturi, cotofana, ciocarlanul, ciocanitoarea pestrita, cucuveaua, liliecii, turtureua,stancuta, porumbelul salbatic, graurul, gugustiucul, pupaza, pitigoiul, codobatura, prepelita, ratele salbatice, ulliul pasarar,, uliul sorecar…Dintre pasarile calatoare care stau in sezonul cald la noi amintim: barza, randunelele, cucul. Fauna piscicola in raul Aries este reprezentata prin: caras, mreana,scobar, clean,stiuca, platica, porculean.